Crăciunul în marile case boierești din România, acum un secol, era o adevărată sărbătoare a bunului gust, a generozității și a tradițiilor, o combinație fastuoasă de obiceiuri străvechi și rafinament culinar. Fiecare detaliu, de la colindele din Ajun până la dansurile din noaptea de Crăciun, era atent planificat, iar mesele de sărbătoare erau un adevărat spectacol.
Ajunul Crăciunului – Colindatul și Masa Cetei
Obiceiul începea încă din Ajun, când feciorii se strângeau în cete de colindători și mergeau din casă în casă, cântând colinde și primind în dar bucate și băutură. Spre seară, după ce preotul sfințea bucatele, în Casa Cetei începea ospățul tradițional.
Pe masă tronau platouri cu răcituri: tobă, cârnați afumați, piftie, chișcă, jumări, acompaniate de cepe roșii în oțet și sticle de rachiu. Ciorba de porc afumată, cu tarhon și oțet, urma să întărească și mai mult voia bună. Friptura de porc cu cârnați prăjiți, murături și cartofi completa festinul, iar sarmalele uriașe, servite cu mămăligă și smântână, aduceau apogeul serii. La final, cozonacii parfumați cu nucă și mac încheiau ospățul.
Masa de Crăciun la casele boierești
Ziua de Crăciun, în marile case boierești, începea cu sosirea musafirilor de seamă: mari industriași, diplomați, generali și alte personalități. Masa, pregătită cu lux și rafinament, era punctul central al sărbătorii.
Pregătirile și aperitivele
Bărbații erau întâmpinați cu alune sărate și țuică de Văleni, în timp ce doamnele se ocupau de ultimele detalii ale mesei. Pe platourile de alpaca argintată erau aranjate ouă umplute cu o pastă fină din ficat de pasăre, roșii umplute cu brânză de vaci, mezeluri precum ghiudem, babic, salam de Sibiu, și brânzeturi variate. Salata de boeuf, cu o maioneză preparată în casă și decorată cu gogoșari roșii, era o piesă de rezistență.
Felurile principale
După aperitive, piftia de porc și de curcan era servită cu murături și ou feliat. Peștele era reprezentat de șalău cu maioneză și somn la grătar, acompaniate de un vin alb sec. Pauzele dintre feluri erau dedicate conversațiilor despre afaceri, modă sau politică.
Sarmalele, preparate cu grijă din carne de porc și orez, erau servite alături de mămăliguță, smântână și diverse mirodenii. Fripturile de porc, curcan și vânat, murăturile și cartofii pai aduceau bucurie tuturor mesenilor. Pentru copii, meniul special includea șnițel vienez și piure cremos.
Dulciuri și voie bună
După festinul culinar, mesele erau decorate cu fructe exotice precum portocale, banane, și ananași, dar și cu prăjituri și cozonaci imenși, plini de nucă și stafide. Torturile, unul pentru Prunc și unul pentru Fecioara Maria, aduceau un omagiu simbolic Crăciunului.
Distracția și tradițiile
Seara continua cu dansuri pe muzica patefonului, jocuri de societate, glume și cadouri haioase. Atmosfera era una de veselie autentică, iar la ora zece noaptea, cafeaua „sictir” marca încheierea ospățului.
În ziua următoare, musafirii trimiteau gazdelor scrisori de mulțumire, o tradiție care sublinia respectul și aprecierea.
Crăciunul la marile case boierești era mai mult decât o masă – era o celebrare a bunăstării, ospitalității și bucuriei de a fi împreună. Un spectacol de gusturi și tradiții care merită să fie povestit și amintit!
Gusturi Românești Birmingham își propune să țină vii tradițiile românești și să aducă pe mesele dumneavoastră numai bucate alese, făcute după rețete tradiționale.
Surse utilizate: Radu Anton Roman: Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti, Bucataria romaneasca de sarbatoare, blogul lui Ion Coja, Anton Bacalbasa – Bucurestii de altă dată
